Mănăstirea Hurezi

Niciun comentariu

Eram datoare să vă povestesc cum a fost la Horezu, ultima oprire din excursia noastră: Mănastirea Curtea de Argeș - Cetatea Poienari - Barajul Vidraru - Mănăstirea Horezu.





Am plecat duminică dimineață spre ultima noastră oprire pe un drum plin de serpentine care a durat mai mult de două ore. Credeam că nu mai ajungem însă pe la orele prânzului descoperim mănăstirea.Se spune că este cea mai de seamă ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu.
Puțin dezamagiți că mănăstirea se afla în renovare ne-am plimbat prin grădini și ne-am întors la mașină pentru a ne întoarce în București. La plecare nu am rezistat tentației să nu admirăm ceramica de Horezu de la câțiva comercianți autohtoni dar și să ne facem provizii de șerbet și dulceață.




Experiența noastră aici a fost una fugitivă însă, STIAȚI CĂ?

”Denumirea actuală provine de la numele de "ciuhurez", pasăre asemănătoare bufniței care populează pădurile din jur. Numele de Hurezi a aparținut inițial actualei localități, pe valea râului cu același nume, despre care se fac mentiuni documentare în secolul XV-lea.

Târgul ceramicii românești la Horezu este organizat începând cu anul 1971. Cocoșul de Hurez, ca motiv popular, este simbolul depresiunii Horezu și reprezintă trezirea la viață a țăranului român.”

Un articol fain, recomandat de prietena noastră Daniela, care oferă o imagine frumoasă zonei poate fi vizualizat aici.



Legături utile:

[1] http://www.orasul-horezu.ro/home
[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Hurezi

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu

Dragi cititori,

Aștept de la voi un comentariu referitor la articol, o idee de vacanță sau diverse sugestii, așa nu vă sfiiți să-mi transmiteți gândurile voastre :).